Deprecated: Hook custom_css_loaded is deprecated since version jetpack-13.5! Use WordPress Custom CSS instead. Jetpack nu mai acceptă CSS personalizat. Citește documentația pe WordPress.org pentru a învăța cum să aplici stilurile personalizate pe site-ul tău: https://wordpress.org/documentation/article/styles-overview/#applying-custom-css. in /home/ateliere/public_html/wp-includes/functions.php on line 6078
Adamclisi - Atelierele Albe
Selectează o Pagină

Transcriere

STUDIOUL CINEMATOGRAFIC „ANIMAFILM — BUCUREȘTI“

ADAMCLISI

Autor: prof. Aurel Iordănescu
Coordonator: prof. Teodor Mucica
Redactori : Mariana Geamănu, Lia Carabăț
Imagine: Elena Roșu

Diapozitive realizate în colaborare cu Ministerul Învățământului
BUCUREȘTI, 1971

Voind să comemoreze victoria câștigată în iarna anului 101—102 e.n., pe teritoriul Dobrogei, împotriva unei oștiri dace aliate cu burii germanici și cu sarmații, împăratul Traian porunci să se ridice în apropierea actualului sat Adamclisi un trofeu închinat zeului Marte Răzbunătorul. Terminat în anul 109 e.n., monumentul, înalt de 38 m, constituia suportul uriaș al unui trofeu, o statuie colosală reprezentând un trunchi de copac îmbrăcat cu armele luate de la dușmanii învinși.

Monumentul, format dintr-un corp cilindric, având un nucleu de beton și piatră brută, era acoperit cu blocuri de calcar sarmatic dintre care unele sculptate, și înconjurat cu șapte rânduri de trepte, construite din blocuri mari de piatră. El era prevăzut cu un brâu de metope, împodobite cu reliefuri figurate, care constituie elementul cel mai de preț, iar partea de sus a corpului cilindric se termina cu 26 de creneluri figurative. Pe o construcție hexagonală se ridică trofeul propriu-zis, o sculptură de peste 9 m.

Alături de monument a luat ființă o așezare, numită Tropaeum Traiani, care, după ce-a cunoscut o perioadă de înflorire în secolele II—III e.n., a fost distrusă pe la 250 e.n. de goți. Refăcută la începutul secolului al IV-lea e.n. de către împăratul Constantin cel Mare, cetatea Tropaeum a dăinuit până la sfârșitul secolului al VI-lea e.n., când a fost distrusă de avari.

  1. Monumentul de la Adamclisi în starea lui actuală; se vede nucleul de beton și piatră brută al corpului cilindric; în față, resturile trofeului colosal.
  2. Pe fondul stării actuale a monumentului, se proiectează imaginea unei încercări de reconstituire a lui, făcută pe temeiul unor cercetări aprofundate.
  3. Resturile trofeului colosal din vârful Monumentului de la Adamclisi; înalt de peste 9 m, el reprezenta un trunchi gros de copac, îmbrăcat în armele luate pradă de război de la dușmani.
  4. Unul din pulparele trofeului de la Adamclisi, reprezentând un cap de meduză.
  5. Încercare de reconstituire a unei părți a corpului cilindric; se văd câteva metope împodobite cu reliefuri figurate, care alcătuiesc o friză ce înconjura corpul cilindric ca un brâu. Sus și jos se văd chenare de decor sculptat.
  6. Metopă reprezentând o scenă de luptă: un ostaș roman cu lance și scut luptă cu un arcaș dușman urcat într-un copac; la rădăcina copacului zace un cadavru decapitat care, după îmbrăcăminte și armament, este al unui german bur.
  7. Metopă reprezentând o scenă de luptă: un ostaș roman, care, după armătură, se arată a fi legionar, luptă împotriva unui nobil dac înarmat cu o mare sabie curbă pe care o ține cu ambele mâini; jos, un războinic german doborât.
  8. Ornament de pe corpul cilindric al monumentului; reprezintă o parte a frizei și înfățișează un chenar cu decor sculptat constituit dintr-un șir de spirale cu frunze și cu capete de lupi.
  9. Detaliu al corpului cilindric care îngăduie să se vadă cele 7 rânduri de trepte care înconjurau monumentul; în fund, pavilionul în care se găsește o reconstituire a părții superioară a corpului cilindric, alcătuită din creneluri figurate, alternând cu elemente de parapet.
  10. Basilica Forensis din cetatea Tropaeum Traiani. Era un edificiu impunător, construit pe vremea lui Constantin cel Mare, despărțit în trei nave prin două rânduri de coloane, câte 18 pe fiecare rând. Se văd bazele coloanelor așezate pe socluri mari de piatră.
Digitizarea diapozitivelor s-a realizat cu o cameră Sony A7mk2, un obiectiv Sigma 70mm 2.8 macro și o sursă de lumină continuă Kaiser Slimlite Plano.