La sugestia lui Loris Medici am efectuat pînă la urmă testul pentru determinarea expunerii de bază şi, normal, mi-am dat seama că am fost ignorant. Dacă pînă acum nu lăsam ca expunerea să depăşească 4minute, testul a indicat ca expunere de bază 9 minute — mai mult decît dublu! În mod normal acest test trebuia să îl fac încă de la început însă m-am luat cu altele şi am uitat complet de el. Acum trebuie să refac şi curba de compensare. Pînă atunci am găsit o suluţie de moment: înălbirea printului în toner.

Tonerul pe care îl am e un moft: nu are nici un aport la protejarea printului, doar îl colorează. Ieri am tot căutat diverse soluţii de tonare şi am ajuns la concluzia că unul dintre cele mai eficace şi ieftine este cel pe bază de seleniu.

În orice caz, poza are dinamica cea mai mare dintre toate pe care le-am scos pînă acum.